Un ONG din Moldova a declarat că drona rusă de la Galați a demonstrat vulnerabilitatea regiunii și a subliniat lipsa de pregătire a României pentru amenințările moderne.

Organizația non-guvernamentală Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei (MDM) a transmis sâmbătă, 30 mai 2026, că atacul dronei rusești din noaptea de 28/29 mai a lovit nu doar un bloc, ci și iluzia că regiunea Moldova este protejată și că statul român este pregătit pentru războiul modern. În comunicatul oficial, MDM a precizat că incidentul a avut un impact simbolic asupra percepției de securitate a cetățenilor din regiune.

Ce semnale transmite atacul dronei ruse asupra securității în Moldova?

Potrivit ONG-ului, Galațiul nu reprezintă doar un oraș afectat de un incident militar, ci și un simbol al unei regiuni aflate în prima linie a conflictului. Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei a subliniat că, în ultimii patru ani, 47 de drone rusești au încălcat teritoriul României, iar ultima încălcare a avut loc în noaptea de 28/29 mai, când un apartament a fost distrus și două persoane au fost rănite.

• 47 de drone rusești au încălcat teritoriul României în ultimii patru ani
• Atacul din Galați a provocat distrugerea unui apartament și rănirea a două persoane
• Apărarea antidronă a României a fost considerată ineficientă în fața atacului
• Reacția autorităților a fost lentă și marcată de ezitări
• Președintele a indicat Rusia ca agresor după convocarea CSAT

Care sunt consecințele și reacțiile oficiale după incident?

Reacția autorităților române a fost criticată de ONG, care a afirmat că măsurile anunțate sunt doar declarații și nu au avut un impact real. În plus, poziționarea întârziată a liderilor politici a permis propagandei proruse să se amplifice, afectând imaginea de securitate a României. Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei a mai spus că, pentru prima dată, un atac cu dronă a provocat victime și distrugeri într-un oraș românesc, schimbând fundamental percepția cetățenilor despre vulnerabilitatea țării.

Organizația a criticat dur lipsa de decizie a statului român și a subliniat că, în condițiile actuale, nu se știe când va fi România pregătită să-și apere teritoriul. În același timp, au fost evidențiate problemele legate de lipsa de transparență și de falsificarea realității de către autorități, care au trecut de la rapoarte și strategii la o continuă producție de documente fără acțiuni concrete.

Potrivit ONG-ului, reacțiile politice sugerează o încercare de revenire la vechile reflexe instituționale, în locul unei asumări reale a necesității de schimbare. În opinia lor, sistemul actual este controlat de o rețea opacă de oameni în poziții de decizie, incapabili să răspundă eficient la provocările de securitate ale vremurilor.