Cluj-Napoca conduce în digitalizarea serviciilor publice în România în ultimii 6 ani

Sursă: Monitorulcj.ro

Un studiu realizat de Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (UBB) indică faptul că doar 1 din 5 orașe din România și-au îmbunătățit constant serviciile digitale în ultimii șase ani. Cercetarea, lansată marți, 14 iulie 2026, analizează evoluția digitalizării în cele 325 de orașe și municipii din țară, utilizând un instrument național unic.

Rezultatele arată că, în perioada 2020 - 2026, majoritatea localităților au stagnat sau au înregistrat regres în procesul de digitalizare, în timp ce doar 67 de orașe (21%) au avut o evoluție pozitivă în ambele intervale analizate. Cluj-Napoca se menține în fruntea listei, fiind lider național la digitalizarea serviciilor publice, în timp ce alte orașe au înregistrat progrese limitate sau au stagnat.

Care sunt principalele progrese în digitalizarea administrației locale?

Studiul a evaluat 46 de indicatori grupați în cinci categorii: securitate și confidențialitate, ergonomie, conținut, servicii online și participare civică. În aceste domenii, cele mai mari îmbunătățiri au fost observate în cele legate de securitate și de serviciile digitale, precum și în cadrul legislativ care sprijină digitalizarea.

67 de orașe (21%) au înregistrat o evoluție pozitivă în ambele intervale (2020-2023 și 2023-2026);
aproximativ 60% dintre localități au progresat până în 2023, apoi au înregistrat regres;
Cluj-Napoca a investit în platforme integrate și acces electronic pentru zeci de primării;
Emil Boc, primarul Clujului, a anunțat că până în 2030, toate serviciile publice vor fi disponibile online;
investițiile în digitalizare au fost susținute de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR);
progresele au fost mai vizibile în domenii cu constrângeri externe, precum securitatea și serviciile digitale;

Ce vulnerabilități și provocări au fost identificate în procesul de digitalizare?

Rezultatele cercetării evidențiază atât progrese, cât și vulnerabilități ale digitalizării la nivelul orașelor românești. În timp ce 21% dintre localități au înregistrat o evoluție pozitivă, aproape șase din zece au avut un progres până în 2023, după care au înregistrat o regresie. Această tendință arată că digitalizarea nu este un proces ireversibil și necesită întreținere constantă pentru a menține și îmbunătăți serviciile digitale.

Specialiștii subliniază că investițiile în securitate, confidențialitate și participare civică trebuie continuate pentru a evita regresul și pentru a asigura un nivel ridicat de calitate a serviciilor digitale. Cluj-Napoca rămâne exemplul de urmat, fiind recunoscut pentru avansul în digitalizare și pentru investițiile în platforme moderne, care facilitează accesul cetățenilor la serviciile publice.