România a pierdut 458,7 milioane de euro din fondurile PNRR, iar ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, acuză guvernele anterioare de întârziere, minciuni și evitarea reformelor esențiale.
Într-o declarație oficială, Pîslaru a trasat o cronologie dură a eșecului, explicând că reformele din cererea de plată 3 trebuiau finalizate în primul trimestru al anului 2023, însă au fost depuse cu nouă luni întârziere, pe 15 decembrie 2023, în timpul guvernului Ciolacu.
Citește și: Clujul poate deveni un partener-cheie pentru Ucraina în reconstrucție
La momentul depunerii, ministrul Adrian Câciu a semnat în fața Comisiei Europene că jaloanele erau îndeplinite, însă verificările europene au constatat nereguli și au acordat un răgaz de peste un an pentru remediere. În loc să se rezolve problemele, guvernele de atunci au tergiversat, amânând acțiunile necesare.
De ce a fost pierdută suma de 458,7 milioane de euro din PNRR?
Potrivit lui Pîslaru, cauzele principale ale pierderii sunt legate de reformele ratate și de jalonii false asumate oficial. În mai 2025, Comisia Europeană a suspendat parțial plata pentru patru reforme importante, printre care pensiile speciale, AMEPIP și numirile în consiliile de administrație din energie și transporturi.
- Pensiile speciale au fost amânate de șase ori din cauza judecătorilor CCR numiți politic.
- Organismul AMEPIP a fost populat cu sinecuri în loc să funcționeze independent.
- Companiile de stat din energie și transporturi au fost conduse de persoane numite politic, în loc de profesioniști transparenți.
Ce măsuri a luat guvernul Bolojan pentru recuperare?
Guvernul Bolojan, preluând mandatul pe 23 iunie 2025, a reușit să recupereze 350,7 milioane de euro din suma inițial suspendată, prin efort diplomatic și tehnic. Pîslaru afirmă că, în ciuda acestor eforturi, pierderea finală de 458,7 milioane de euro a fost cauzată de decizii politice și de gestionare defectuoasă.
Ministrul a subliniat că dacă reformele ar fi fost implementate, ar fi fost deranjați „băieții deștepți” din companiile de stat, ceea ce a dus la blocaje și întârzieri majore.
Pîslaru a anunțat că va face publice toate documentele și deciziile legate de această situație, pentru a asigura transparență și responsabilitate în gestionarea fondurilor europene.
Impactul acestei pierderi se resimte în continuare, afectând proiectele de dezvoltare ale României și încrederea în implementarea reformelor necesare pentru accesarea fondurilor europene.