Sursă: Monitorulcj.ro
Zeci de magistrați din România au chemat în judecată Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), solicitând despăgubiri totale de 5,5 milioane de lei. Aceștia reclamă faptul că nu au fost numiți în birourile electorale de circumscripție înaintea alegerilor din 2024 și 2025.
Citește și: Clujul poate deveni un partener-cheie pentru Ucraina în reconstrucție
Procesele au fost deschise după ce, în perioada 2024-2025, hotărârile Biroului Electoral Central au dispus desființarea unor birouri de circumscripție. La reluarea procedurii de desemnare a președinților și locțiitorilor acestor birouri, persoanele respective nu au mai fost nominalizate, ceea ce a dus la inițierea acestor acțiuni în instanță.
Magistrații cer despăgubiri pentru neparticipare în birourile electorale
Reclamanții susțin că au contestat hotărârile Biroului Electoral Central, dar nu au fost rechemați în funcții, considerând că statul român trebuie să le plătească drepturile bănești. Ei solicită indemnizație pe zi de activitate, diurne, dobânzi penalizatoare și cheltuieli de judecată.
- Despăgubiri totale de 5,5 milioane de lei
- Indemnizație zilnică de circa 30.000 de lei pentru fiecare magistrați
- Plata unei diurne de 2% din indemnizația brută lunară
- Dobânzi penalizatoare pentru întârziere
- Cheltuieli de judecată și actualizarea sumelor cu rata inflației
Reacția AEP și situația proceselor în curs
Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, a solicitat o întâlnire la Consiliul Superior al Magistraturii pentru clarificări legislative. În instanță, 37 de magistrați au contestat hotărârile Biroului Electoral Central, invocând că nu au mai fost nominalizați în birouri și considerând că au dreptul la despăgubiri.
Unele dosare au fost soluționate în favoarea AEP, altele în defavoarea sa, iar în cazul altora procesul este încă în desfășurare. În plus, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că AEP nu are calitate procesuală pasivă în aceste cauze, ceea ce reprezintă o veste bună pentru autoritate.
Faptul că magistrații au inițiat aceste acțiuni în instanță reflectă tensiuni legale și administrative legate de organizarea alegerilor și drepturile personalului implicat. Procesul continuă, iar deciziile finale vor avea impact asupra modului în care se vor gestiona astfel de situații în viitor.