ULTIMA ORĂ
Cele mai recente știri din ClujCluj Expres — Știri din Cluj-Napoca și județul ClujCele mai recente știri din ClujCluj Expres — Știri din Cluj-Napoca și județul Cluj
Local

Cluj-Napoca are cea mai scumpă piață rezidențială din România, cu peste 3.000 euro/mp

Emil Tănase

Emil Tănase

⏱ 2 min citire
cartier rezidențial în Cluj-Napoca, blocuri moderne
Sursa foto: financialintelligence.ro

Piața rezidențială din România a fost, în primul semestru din 2026, relativ stabilă, însă diferențele de preț între orașe sunt semnificative. Cluj-Napoca conduce clasamentul, cu o medie a prețului de peste 3.000 euro/mp.

Potrivit raportului VERIDIO, în Cluj-Napoca, prețul mediu de tranzacție pentru un apartament este de 3.017 euro/mp, iar valoarea totală mediană a locuinței este de 165.000 de euro. În plus, suprafața utilă medie a locuințelor tranzacționate este de 53 mp, iar cele mai multe apartamente sunt cu două camere.

Citește și: PrimeCurier: Infrastructură avansată pentru livrări eficiente

Diferențe semnificative între orașe și județe

Pe lângă Cluj, alte orașe mari precum Brașov, Iași și Timișoara au prețuri relativ ridicate, însă mult mai mici decât în Cluj-Napoca. În București, sectorul 1 are o medie de 2.718 euro/mp, iar celelalte sectoare prezintă prețuri mai mici. La nivel județean, cele mai scumpe zone sunt Cluj și București, cu medii de peste 2.300 euro/mp, în timp ce județe precum Hunedoara și Teleorman au prețuri sub 1.000 euro/mp.

Raportul evidențiază că, pentru un buget de aproximativ 100.000 de euro, se pot cumpăra doar 37 mp în Cluj-Napoca, în timp ce în Piatra-Neamț, același buget permite achiziția a circa 76 mp. Apartamentele cu două camere reprezintă peste jumătate din tranzacțiile analizate, fiind cel mai solicitat tip de locuință.

Prețul mediu pentru o garsonieră este de circa 57.000 de euro, iar pentru apartamente cu trei camere, de aproximativ 100.000 de euro. În ceea ce privește caracteristicile construcției, peste 60% dintre apartamentele tranzacționate sunt în clădiri finalizate înainte de 1990, iar locuințele din perioada 2021–2026 reprezintă 22% din total.

Raportul subliniază că, deși mediana prețului pe metru pătrat a scăzut ușor de la primul la al doilea trimestru, această evoluție nu indică neapărat o scădere a prețurilor, ci poate fi influențată de alți factori de piață.