În contextul provocăților climatice din Europa, un clasament realizat cu ajutorul Inteligenței Artificiale și a imaginilor din satelit arată cât de pregătite sunt orașele pentru viitorul climatic. Cluj-Napoca nu se află printre cele mai „verzi” orașe din România, fiind depășit de localități mici de munte precum Anina și Tismana.
Studiul, realizat de CoolCity, analizează peste 11.000 de localități din Uniunea Europeană, oferind un scor de reziliență climatică pentru fiecare. În topul românesc, Anina și Tismana obțin cele mai mari punctaje, cu scoruri de 7,6 din 10, fiind considerate cele mai „eco” localități din țară.
Citește și: Ioan Varga acuză fosta conducere a CFR Cluj de probleme financiare
Cluj-Napoca nu figurează în această listă, fiind considerat departe de standardele unui oraș „verde”. Conform indicatorilor evaluați, orașul nu depășește pragul de 4 din 10, fiind penalizat în special la vegetație și biodiversitate. Studiul a folosit date colectate de sateliți Sentinel și Landsat, analizate cu ajutorul AI pentru a evalua permeabilitatea solului, starea vegetației, biodiversitatea, calitatea apei și condițiile termice.
Ce localități din România sunt considerate cele mai „eco” conform topului?
Printre cele mai „verzi” localități din România, conform indexului european, se numără Anina și Tismana, fiecare cu un scor de 7,6. Acestea au obținut rezultate remarcabile la permeabilitatea solului și vegetație, indicatori esențiali pentru reziliența climatică.
- Anina a primit 9,2 la permeabilitatea solului și 8,9 la vegetație
- Tismana a obținut 9,4 la permeabilitatea solului și 9,1 la vegetație
- Alte localități mici precum Moldova Nouă, Orșova și Borșa au scoruri între 7,3 și 7,5
- Bucureștiul are un scor de doar 3,9, fiind cel mai slab la vegetație și biodiversitate
Ce impact are această clasificare asupra orașelor din România?
Rezultatele indică o nevoie urgentă de politici locale pentru creșterea spațiilor verzi și a permeabilității solului în orașe precum Cluj-Napoca. Autoritățile pot folosi aceste date pentru a implementa măsuri de adaptare la schimbările climatice și pentru a promova dezvoltarea durabilă.
Reacțiile oficiale din Cluj nu au fost încă publice, însă experții subliniază importanța acestor studii pentru planificarea urbană. În timp ce localitățile montane se evidențiază prin scoruri bune, orașele mari trebuie să își îmbunătățească urgent infrastructura verde pentru a face față provocărilor climatice viitoare.
Cluj-Napoca rămâne departe de standardele „verzi” ale Europei, însă datele oferite de acest studiu pot fi un punct de plecare pentru politici mai eficiente în domeniul mediului. În contextul schimbărilor climatice, orașele trebuie să devină mai reziliente și mai sustenabile pentru generațiile viitoare.