Sursă: Clujtoday.ro
Clujul continuă programul de anvelopare a blocurilor din perioada comunistă, o prioritate a autorităților locale în ultimii ani. În cadrul acestui proiect, mii de apartamente au fost reabilitate termic, inclusiv prin refațadizare și izolarea pereților exteriori.
Citește și: Doi minori au agresat un bărbat pe o stradă din Cluj-Napoca
Un lot de 58 de blocuri, cu peste 2.500 de apartamente, a beneficiat de fonduri europene pentru reabilitare. Acestea au fost reabilitate cu sprijinul fondurilor europene, al bugetului local și al cofinanțării proprietarilor, pentru a reduce consumul energetic și a crește confortul locatarilor.
Autoritățile locale au încurajat, prin politici fiscale, reabilitarea blocurilor, oferind reduceri de taxe și impozite pentru asociațiile de proprietari. Aceste măsuri au fost complementate de scumpirea agentului termic, ceea ce a motivat și mai mult proprietarii să investească în reabilitare.
Ce programe de reabilitare termică au fost implementate în Cluj?
În ultimii trei ani, Primăria Cluj-Napoca a atras peste șapte milioane de euro din fondurile PNRR pentru reabilitarea termică a 10 blocuri. Lucrările trebuie finalizate până la sfârșitul verii, iar pentru următoarea etapă sunt pregătite proiecte pentru alte 33 de blocuri și 34 de clădiri publice, majoritatea școli.
- Un lot de 58 de blocuri, cu peste 2.500 de apartamente, a fost reabilitat cu fonduri europene.
- Alte câteva sute de blocuri, cu peste 5.000 de apartamente, au beneficiat de sprijinul proprietarilor.
- Proiecte pentru 33 de blocuri și 34 de clădiri publice sunt în pregătire pentru următoarea etapă.
- Reabilitarea a fost susținută și de reduceri de taxe și impozite locale.
Reabilitarea termică a blocurilor comuniste din Cluj face parte dintr-un amplu proces de regenerare urbană, finanțat masiv din fonduri europene, care vizează reducerea consumului energetic și creșterea eficienței în clădirile vechi.
Acest proces de modernizare a fost inițiat ca o soluție pentru a combate degradarea structurală a fațadelor și pentru a atinge țintele europene de neutralitate climatică. În plus, standardele de izolare s-au înăsprit, trecând de la polistiren inflamabil la vată bazaltică, pentru a crește siguranța și durabilitatea clădirilor.