ULTIMA ORĂ
Cele mai recente știri din ClujCluj Expres — Știri din Cluj-Napoca și județul ClujCele mai recente știri din ClujCluj Expres — Știri din Cluj-Napoca și județul Cluj
Local

Un studiu arată că, în Cluj-Napoca, 4,5 studenți concurează pentru un loc în cămin

Emil Tănase

Emil Tănase

⏱ 1 min citire
studente în cămin, clădire universitară, studenți în curte
Sursa foto: ziarulfaclia.ro

Conform unei analize recente, în Cluj-Napoca, se înregistrează o medie de 4,5 studenți pentru fiecare loc disponibil în căminele publice și private. Oferta totală de locuri de cazare pentru studenți în oraș este de aproximativ 14.800, majoritatea fiind în cămine publice.

În Cluj-Napoca, raportul între numărul de studenți și locurile de cazare este de 21,9%, ceea ce indică o concurență ridicată pentru spațiile de cazare. În total, orașul are circa 70.617 studenți, iar capacitatea de cazare publică și privată acoperă o parte relativ mică din această populație.

Citește și: CFR Cluj ar putea avea un nou episod controversat legat de investitori

Diferențe între centrele universitare din România

Comparativ cu alte centre universitare, Cluj-Napoca are o ofertă de locuri mai redusă în raport cu numărul de studenți. Bucureștiul, de exemplu, dispune de peste 32.300 de locuri publice și cel puțin 4.700 private, pentru o populație studențească de aproape 188.000 de persoane. În Iași, rata de acoperire a locurilor de cazare este de 28,9%, fiind cea mai ridicată dintre cele analizate.

Reprezentanții companiei de cercetare subliniază că diferențele dintre piețele locale trebuie evaluate ținând cont de mai mulți factori, precum nivelul chiriilor, accesul la transport și serviciile disponibile. În Cluj-Napoca, majoritatea locurilor sunt în cămine publice, însă există și o piață pentru proiecte private, cu standarde diferite.

Comparativ cu Polonia, unde numărul de locuri în căminele publice și private depășește 83.000, România are o ofertă mai redusă, dar și o populație studențească mai mică. În plus, ponderea locurilor private în Polonia este mai mare, reprezentând 23% din total, față de sub 10% în România.