Sursă: Zcj.ro
Un nou studiu arată că zona în care se depune grăsimea în corp influențează semnificativ structura creierului și performanțele cognitive ale adulților de vârstă mijlocie și vârstnici.
Citește și: Grefierul Adi Curt, o legendă a Judecătoriei Cluj-Napoca, s-a stins din viață
Cercetarea, publicată în revista Nature Mental Health, analizează modul în care distribuția grăsimii corporale afectează sănătatea creierului, dincolo de indicele de masă corporală (IMC). Studiul a fost realizat pe peste 18.000 de participanți din UK Biobank, cu o vârstă medie de aproximativ 62,5 ani, dintre care aproape 45% erau bărbați.
Autorii au folosit tehnici avansate de măsurare, precum absorpțiometria duală cu raze X (DXA), pentru a evalua precis depozitele de grăsime din brațe, picioare, trunchi și zona abdominală profundă, cunoscută ca grăsimea viscerală. Sănătatea creierului a fost analizată prin imagistică RMN, inclusiv RMN structural, funcțional în stare de repaus și imagistică de difuzie, iar participanții au efectuat teste cognitive pentru memorie, raționament și viteza de procesare.
Ce impact are distribuția grăsimii asupra creierului?
Rezultatele au indicat că fiecare tip de grăsime se asociază cu modele distincte de schimbări neurologice. Grăsimea din brațe și trunchi a fost legată de subțierea cortexului senzoriomotor, o zonă implicată în mișcare și senzații. În plus, grăsimea din brațe a fost constant asociată cu reducerea volumului hipocampului, esențial pentru memorie.
- Toate cele patru tipuri de grăsime au fost asociate cu scăderea volumului structurilor profunde ale creierului
- Reducerea conexiunilor dintre regiunile implicate în mișcare și coordonare a fost observată în cazul tuturor depozitelor de grăsime
- Grăsimea viscerală, depozitată în jurul organelor abdominale, s-a dovedit a fi cea mai dăunătoare
Ce înseamnă aceste rezultate pentru sănătatea creierului?
Studiul evidențiază că nu doar cantitatea totală de grăsime contează, ci și locul în care se acumulează. Depozitele viscerale sunt cele mai dăunătoare pentru structura și funcțiile creierului, fiind asociate cu reducerea volumului și slăbirea conexiunilor neuronale.
Specialiștii subliniază importanța monitorizării distribuției grăsimii în corp pentru prevenirea declinului cognitiv și a bolilor neurodegenerative. În plus, rezultatele sugerează că intervențiile pentru reducerea grăsimii viscerale pot avea beneficii directe asupra sănătății creierului și calității vieții.
Deocamdată, cercetările continuă pentru a înțelege pe deplin mecanismele prin care depozitele de grăsime influențează structura cerebrală și funcțiile cognitive, dar aceste descoperiri adaugă un nou nivel de complexitate în evaluarea riscurilor legate de obezitate.