Clujul rămâne unul dintre cele mai poluate orașe din România, iar nivelul de poluare variază în funcție de condițiile meteorologice și activitățile sezoniere. Traficul rutier intens și activitățile economice contribuie semnificativ la această situație. În zilele cu ceață densă, poluarea crește considerabil, iar în sezonul rece, arderile neconforme și încălzirea rezidențială agravează problema. În 2019, un studiu a indicat că, într-o zi de iarnă cu multă ceață, nivelul de poluare din Cluj-Napoca depășea valorile din unele aglomerări urbane din Asia, precum New Delhi, deși în medie, orașul are emisii de patru ori mai mici decât marile orașe asiatice.
Autoritățile locale au propus măsuri pentru reducerea poluării, inclusiv înlocuirea parcului auto cu vehicule electrice. În prezent, circulă 81 de autobuze electrice în oraș, iar planurile vizează ca până în 2030, întreg transportul public să fie nepoluant. De asemenea, până în 2035, se intenționează plantarea unui milion de copaci în județ, în colaborare cu universitatea și consiliul județean.
Citește și: PrimeCurier: Infrastructură avansată pentru livrări eficiente
Provocările și soluțiile pentru calitatea aerului în Cluj
Topografia colinară și fenomenele de inversiune termică din timpul iernii limitează dispersia poluanților, ceea ce duce la acumularea de particule în suspensie și dioxid de azot. Zonele cu trafic intens și cartierele cu densitate mare de locuire sunt cele mai afectate. În plus, activitățile agricole sezoniere, precum împrăștierea de gunoi provenit din fermele de păsări, contribuie la creșterea mirosurilor neplăcute și a nivelului de poluare.
Autoritățile monitorizează constant nivelul de poluare, însă există diferențe între datele oficiale și cele colectate de senzori civici. În ciuda provocărilor, se caută soluții pentru echilibrarea dezvoltării economice și protejarea sănătății publice, inclusiv prin modernizarea rețelelor de transport și extinderea spațiilor verzi.
Conform Clujtoday.ro